|
Despre ghinionul
unei zile norocoase
Sunt in pat. Dupa senzatia de caldura pe
care o simt la fata, as zice ca e dimineata si
soarele lumineaza puternic. Deschid chinuit
ochii si ma uit in jur cu o expresie de om
nedumerit intiparita pe fata mea cocolosita de
somn si brazdata de urmele pliurilor pernei,
cautand telecomanda de la televizor. In final
dau de ea. Apas pe un buton si am noroc:
butonul e cel de aprindere. Pe ecran vad o
doamna cu o figura mai adormita decat a mea
(daca este posibil) si din boxe aud un glas
lent si grav care spune: „Gemeni. Astazi
sunteti foarte optimist si foarte norocos.
Debordati de energie si de buna-dispozitie si
aveti un mediu prielnic pentru afaceri...”
Inchid televizorul plictisit si, cu jumatate
de creier, incep sa rumeg ce am auzit. Cu
cealalta jumatate inca mai dorm. Cand se
trezeste si a doua jumatate, imi dau seama ce
a spus femeia aceea deprima(n)ta. Cu voiosie,
ma imbrac si plec spre scoala. Autobuzul a
venit foarte repede si mai era si neaglomerat.
Ce chestie! A fost adevarat ce a zis doamna
aceea de la „Horoscop”, imi zic eu in
gand. Imi scot cheile din buzunar si incep sa
ma joc cu ele, increzator si convins ca azi
fac o afacere cu vre-o trei note de zece.
Usile se deschid, trei controlori urca si
incep sa verifice biletele si abonamentele. Eu
nu am nici una, nici alta. Le-am uitat in
cealalta haina. Incep sa ma foiesc. Unul
dintre controlori ma observa si vine spre
mine. „Biletele la control”, zise el,
uitandu-se la mine rautacios si banuitor. Un
suierat puternic se aude. Soferul a pus frana
si apoi a pornit brusc. Eu, care stateam pe
scaun, am fost proiectat in scaunul din fata
mea si apoi in spate. La a doua manevra, am
nimerit cu spatele in bara scaunului si cu
cotul in nasul controlorului. Acesta, suparat,
frecandu-si nasul cel mai probabil mai mult
decat botit, imi da o amenda cat mine de mare.
Pardon, as vrea eu..., asta pentru ca eu nu-s
asa „male”. M-am ridicat de pe scaun,
pierdut, nervos, si am spus raspicat, ca un
om, adica „jumate de om”, care nu mai are
nimic de pierdut: ”Nu am bani”. Dandu-i
datele controlorului pentru a-mi trimite
amenda... (oare chiar se va tine de cuvant,
sau doar a vrut sa ma sperie?) mi-am amintit
ca sunt „Rac…”
… ”Rac. Aveti o zi foarte proasta. Anulati
orice. Stati acasa, nu dati drumul la gaze, nu
va apropiati de ferestre, nu raspundeti la
telefon..., de preferat nici nu va dati jos
din pat...”
Radu Pop, Bucuresti
|
